Betaină s-a dovedit a fi benefic pentru o varietate de boli umane, inclusiv obezitate, diabet, cancer și boala Alzheimer.

Studiul a constatat că, cu cât aportul de betaină este mai mare, cu atât este mai bună compoziția corporală, atunci când este analizată într-o populație generală mare. În mod similar, alte studii au arătat o asociere negativă între concentrația de betaină în plasmă și boala hepatică grasă nealcoolică la om, dar rezultatele suplimentelor cu betaină sunt discutabile. Prin urmare, sunt necesare mai multe cercetări pentru a se concentra asupra acestui domeniu pentru a obține rezultate fiabile.

Mai multe studii pe animale au arătat că betaina este strâns legată de diabetul zaharat. Diabetul duce la creșterea zahărului din sânge din cauza metabolismului afectat al glucozei. Concentrația plasmatică de betaină este un predictor slab pentru diagnosticul diabetului la om și poate fi asociată cu complicații diabetice, cum ar fi microangiopatopatia. Studiile au arătat că excreția urinară anormală de betaină este strâns asociată cu diabetul, dar are o valoare diagnostică mai mică decât alte substanțe precum colina și dimetilglicina.

Multe studii au descoperit că aportul de betaină are un efect pozitiv asupra prevenirii cancerelor precum cancerele de sân, plămâni, ficat, colorectal și nazofaringian. În aceste studii, aportul mai mare de betaină a fost asociat cu un risc mai scăzut de cancer. În plus, studiile au arătat că consumul de colină și betaină (100mg/zi) poate reduce incidența cancerului cu 11%. Intervenția cu betaină restabilește boala Alzheimer indusă de hiperhomocisteină și reduce răspunsul inflamator la pacienții cu Alzheimer. Această descoperire extinde și mai mult gama de aplicații ale betainei în bolile umane.